Povestea mea

SUNT UN OM DISCIPLINAT

Părinții m-au educat cu dragoste, dar și cu multă disciplină. Am absolvit un liceu de matematică-fizică, apoi am urmat cursurile prestigioasei Universități de Medicină și Farmacie „Carol Davila“, încurajată de mama mea, care a văzut valențele unui medic dedicat în fiecare lucru pe care îl făceam. Mi-am îndrăgit din prima clipă meseria și, chiar și în ziua de azi, după mai bine de două decenii și jumătate, o fac cu pasiunea specifică noilor începuturi. Totodată, medicina nu m-a impresionat doar prin logica, sensul și elucidările ei. Am descoperit o lume mai puțin văzută, aceea de la capul bolnavului, de lângă patul pacientului. Iubirea mea față de oameni s-a plămădit din poveștile lor de viață, din puterea omului ajuns în situații limită și capacitatea acestuia de a spera la mai bine. De fiecare dată, această speranță a stat și în puterile mele. Și de fiecare dată am făcut totul, chiar și imposibilul, ca să nu-mi dezamăgesc pacienții. 

Fără duioșie nu poți fi medic, un om al oamenilor. Iar fără disciplină, fără să urmezi pașii corecți indiferent de context – fie că ai o zi mai proastă, fie că ai o dezamăgire personală – nu poți avea rezultate pozitive.

SUNT UN OM PREOCUPAT DE OAMENI

Sunt un om preocupat de soarta celor din jurul său. Cred că atunci când înțelegi trăirile emoționale ale unui om punându-te, printr-un exercițiu de imaginație, în locul său, poți acționa cu adevărat eficient, hotărât și rapid. Iubesc decența și bunătatea. Întotdeauna am crezut că există omenie și bun-simț în rândul nostru! Trebuie doar să săpăm mai adânc în noi, mai ales atunci când mediul înconjurător – comunitatea în care ne desfășurăm viața, e supusă unor traume. Știu, e greu să fii optimist când totul în jurul tău pare că se surpă. Sunt multe lucruri mici ce vin ca o picătură chinezească, te schimbă profund, atât ca om de familie, cât și ca angajat. Am fost și sunt aproape sufletește de oamenii ajunși pe culmile disperării din foarte multe motive. Astfel că am ajuns într-un punct al vieții în care consider că trebuie să mă implic mai mult în societate.

SUNT MAMĂ

Totul a căpătat alte valențe, mai profunde, atunci când am adus pe lume un copil. Lumea mea s-a schimbat sau, mai exact, am început să o privesc cu alți ochi. Cu ochii unei mame, cu blândețea, înțelegerea și răbdarea pe care ți le aduce acestă etapă din viață. Am simțit prin toți porii că micuții noștri au nevoie de sprijinul comunității în a se dezvolta corect. Am descoperit foarte rapid că goana după bani a acaparat și acest domeniu. Și este de datoria proaspetelor mame să se informeze mereu, complet și corect pentru a oferi cea mai bună îngrijire puilor lor.  Nu e doar o vorbă aruncată în vânt aceea că „ai nevoie de un sat întreg pentru a crește un copil”. Da, ei au nevoie de părinții lor, de familia lor și de toți cei din jur, care pot da o mână de ajutor atunci când lucrurile iau o întorsătură nefavorabilă. Copiii noștri trebuie să cunoască lumea și tot ce ține de ea, să aibă șansa de a se descoperi, să aibă posibilitatea de a accesa o educație bună și să fie îngrijiți corespunzător.

SUNT ATENTĂ LA SOARTA CELOR VÂRSTNICI

Mă înduioșează extrem soarta părinților și bunicilor noștri, condamnarea la o viață tristă din cauza brumei de venit pe care o încasează cei mai mulți dintre ei, după ce și-au bătătorit mâinile pe parcursul a peste 30 de ani de muncă. Ei nu mai pot munci. Iar societatea îi marginalizează, îi desconsideră, îi umilește. Mă doare sufletul când văd câtă amărăciune strâng în suflet unii dintre ei.

Mă supără tare condiția precară a școlarilor din mediul rural al României, educația mult sub ceea ce ar trebui să fie o normalitate.

Mă tulbură condiția umilitoare a femeii, a mamelor care sunt împinse de greutăți să-și dea copiii să-i crească statul sau să-i crească prin sacrificii inumane.

În loc ca Statul să ofere suplimente, alocații decente și ajutoare pentru copii, ca aceștia să crească alături de părinți, într-un mediu optim pentru dezvoltarea lor, statul preferă să plătească asistenți maternali cu sume colosale. Ce logică este asta?! Așa cum știți, natalitatea este într-un declin continuu, pentru că nu se oferă niciun fel de sprijin familiilor tinere, ca acestea să aducă pe lume mai mulți copii.
Statul le arată acestor tineri cât de greu și sumbru este viitorul în această țară, prin nepăsare și chiar reproșuri absurde – „E vina noastră că ați făcut copii?”, „Vreți să trăiți din alocații?” , iar aceștia aleg să părăsească România.

Am vrut mereu să fiu imaginea dictonului „UITE CĂ SE POATE!”

În carieră, în viața de familie, în îngrijirea personală, în educația copilului….. Am vrut să răstorn mereu idei preconcepute. Și am reușit mereu. De ce?! Pentru că dacă vrei, poți! 

SUNT UN OM RESPONSABIL

Pentru mine, o promisiune făcută va fi întotdeauna îndeplinită. Cuvântul dat este sfânt. Nu se poate altfel. Sunt sătulă de oamenii fără cuvânt, de cei care te plimbă cu vorba și apoi uită că te-au întâlnit. Urăsc ignoranța, autosuficiența, mediocritatea. Urăsc servilismul, prefăcătoria, minciuna și incompetența. 

Dar am învățat să trăiesc cu ei ignorându-i, marginalizându-i, blocându-le accesul la mine și familia mea. Și știu că are cine să aibă grijă de aceștia. Iar eu îmi văd de treaba. 

SUNT UN OM PERSEVERENT

Ca mulți dintre voi, m-am luptat cu greutățile vieții. Să devii chirurg nu este ușor. Să crești mereu în profesia aceasta, despre care nu întâmplător se spune că este un domeniu al bărbaților, înseamnă o continuă perfecționare. Pentru mine a fost o provocare. Îmi amintesc și acum cum mi-am setat țelul să fiu printre cei mai buni, dar să nu uit niciodată să fiu om. Sunt perfecționistă, muncitoare și foarte determinată, iar unii dintre dumneavoastră poate vor crede că acestea sunt defecte. Vă spun din toată inima că aceste trei caracteristici reprezintă cheia succesului în orice domeniu.

SUNT UN OM MUNCITOR

M-am format în Spitalul de Urgență Floreasca, care mi-a fost „acasă“ 10 ani. Am devenit medic specialist, asistent universitar și apoi medic primar, acolo. Am petrecut ani întregi muncind cu drag și spor. O școală mai bună și mai echilibrată nu pot să îmi imaginez! Apreciez la maxim colectivul acestui spital! A fost și este „capăt de linie“, adică aici ori se găsesc soluții pentru pacienți, ori nu există soluții pentru ei nicăieri în România! M-am format în spiritul acesta dur, alert, eficient, competent. Sunt făcută să studiez mereu, să găsesc soluții eficiente și rapide, sunt antrenată SĂ REZOLV!

SUNT UN OM AL TRADIȚIILOR

Din 2003-2023 am condus o clinică de chirurgie în București. Am achiziționat cu ajutorul unui împrumut bancar un imobil emblematic pentru această zonă a Capitalei, o casă care a aparținut Familiei Romașcu, reputatul inginer care a proiectat clădirea Primăriei Sectorului 1. În imobilul achiziționat de mine a funcționat, în anii comunismului, o Secție de Poliție și, ulterior, Biblioteca Publică George Călinescu. Acest imobil mai este cunoscut și pentru faptul că în spatele ușilor sale, pentru o perioadă de aproximativ 40 de ani, a fost păstrată minunata statuetă a lui Brâncuși, “Cumințenia Pământului”. Statueta a fost achiziționată de inginerul Romașcu de la Constantin Brâncuși, în anul 1911, pentru o sumă echivalentă a 3000 de euro. Iar opera a stat efectiv în această casă până în 1948, când locuința a fost naționalizată. Atunci când am cumpărat clădirea, era o ruină. Dar a fost dragoste „la prima vedere“. Am investit în ea, am consolidat-o, am redat-o oamenilor. I-am păstrat valoarea arhitecturală, vitraliile, ușile și toate decorațiunile ce puteau fi păstrate, vechi de peste 110 ani, am îmbinat noul cu vechiul, tradiția cu utilitatea, transformâd-o în cea mai caldă și mai primitoare clinică de chirurgie estetică din Europa.

A fost și este „casa“ sufletului meu! 

Însă o altă cale mă chema să mă așez pe ea… Dorința de a face bine câtor mai mulți oameni a devenit arzătoare astfel că am dat din nou Examenul de rezidențiat în mai 2023, după 25 de ani de la primul, l-am luat cu brio și acum sunt rezidentă în specialitatea în care vreau să activez de acum încolo: Sănătate Publică și Management. 

SUNT INFLUENCER ON SOCIAL MEDIA

Aprecierea publică mă onorează. Sunt ceea ce sunt pentru că publicul asta și-a dorit. Un medic care să explice cu calm și într-un limbaj accesibil tuturor, ce înseamnă bolile, de ce ne îmbolnăvim și, mai ales, cum să prevenim apariția acestora.  

Activând în unica specialitate care te învață cum să citești corect un studiu, cum să descifrezi secretele ascunse, cum să interpretezi date, cum să efectuezi tu însuți studii diverse, mi-am căpătat credibilitatea pe acest domeniu. Și comunic constant, cu curaj și mare bucurie, tot ceea ce e de comunicat pentru ca publicul să învețe să se îngrijească eficient. 

DE FAPT TOTUL ESTE ATÂT DE SIMPLU! 

SUNT UN OM CREDINCIOS

Dumnezeu este totul. Există în tot ceea ce ne înconjoară dar este și în noi. Dacă suntem pregătiți să ne conectăm la Energiile Divine și o și face corect și constant, restul este un mizilic. Iar fericirea va dăinui mereu în sufletele noastre. 

© 2024 adinaalberts.ro. Toate drepturile rezervate.