DE CE ESTE VITAMINA D3 ESENȚIALĂ PENTRU SĂNĂTATEA NOASTRĂ?

O jumătate de oră de expunere la soare vă asigură doza zilnică de 20.000 UI de vitamina D3. Oare?! Este adevărat că așa am învățat în facultate, așa se vehiculează peste tot în sistemele de informare în masa. Doar că am să vă povestesc ceva ce mi s-a întâmplat mie, întâmplare care mi-a răsturnat puțin sistemul de valori în ceea ce privește vitamina D. Pe întreagă perioada a sarcinii am fost extrem de atentă și nu a trecut o zi în care să nu mă “doftoricesc” riguros. Vitaminele erau pe primul plan. Și cu toate astea, la aproximativ 2-3 luni după ce am născut-o pe fetița mea, mi-am dozat nivelul sanguin al vitaminei D3. Atunci am constatat, pentru prima dată în viața mea, că era realmente prăbușit. De 100 de ori sub nivelul normal. De ce oare?! Și în timp ce înghițeam zilnic, într-un mod alert și susținut diverse forme de vitamina D3, am început să mă documentez, suspicionând că ceva din ceea ce fac sau consum, îmi epuizează rezerva de vitamină D3 din organism.

Iată ce am descoperit: ca orice mamă grijulie, mi-am alăptat copilul câteva luni bune, și în perioada aceea am uitat de vitamine, pentru că îmi și doream să scap cât mai repede de kg acumulate în sarcină. Greșit! Pe toată perioada sarcinii nu m-am expus la soare, iar după ce am născut, și pentru că era încă luna august, am început să mă expun, doar că foloseam sun block. Greșit din nou!

Vă amintiți că v-am vorbit despre părerea mea vizavi de aceste creme de protecție solară. Nu le văd rostul atât timp cât nu te expui  în orele interzise sau atât timp cât nu ai o slujbă care să te țină în soare cât este ziua de lungă. Dar în acea perioadă, imediat după naștere, am folosit creme de protecție solară. Ei bine, aceste creme blochează și capacitatea organismului de a sintetiza vitamina D. Apoi, din dorință de a da mai repede jos kg acumulate in sarcina, dar și pentru că acesta este felul meu (nu îmi prea plac mâncărurile grase și carnea) mi-am ales, și încă o fac și acum, doar alimente degresate. Lapte degresat, brânzeturi, smântână și iaurturi cu cât mai puțină grăsime. Unt nu mănânc, ouă nu mai mult de 2 pe săptămână, nuci, alune, etc nu prea pot să le diger, deci nu aveam/am prea multe surse de vitamina D3 în alimentația mea.

Alimentele în care se găsește vitamina D

• Peștele gras, precum somonul, tonul și macroul sunt printre cele mai bune surse de vitamina D
• Ficatul de vită, brânza și ou
• Ciupercile
• Laptele de vacă integral
• Cerealele destinate copiilor, sunt în aproape toate cazurile, îmbogățite artificial cu vitamina D.

Dar de ce avem nevoie de ea? Și ce rol are ea în organism?

Grupul Vitaminelor D are mai multe funcții principalele: crește absorbția calciului la nivelul intestinelor – proces crucial pentru dezvoltarea oaselor; ajuta mușchii să se contracte; ajuta sistemul nervos să transmită semnale creierului; ajuta sistemul imunitar să răspundă și să lupte împotriva infecțiilor. Vitamina D are două forme relevante pentru om: D2 și D3, cea din urmă fiind cea mai importantă. D3 este produsă la nivelul pielii după expunerea la soare, dar apare și în natura, în unele alimente. Ea acționează precum un hormon, reglementând concentrația de calciu și fosfat în sânge, ajutând la creșterea armonioasă a oaselor, la mineralizarea corectă a întregului organism, iar asimilarea calciului are loc doar în prezența sa. În urmă cu trei decenii, foarte mulți copii sufereau de rahitism, din cauza faptului că nu puteau asimila calciul. În urma acestui val de rahitism, pediatrii au început să prescrie câteva picături de vitamina D zilnic pentru toți copiii, până la vârsta de doi ani. Mai mult, alimentele destinate sugarilor și copiilor mai mici de patru ani sunt, acum, îmbogățite cu vitamina D. La adulți, lipsa vitaminei D duce la apariția procesul degenerativ al corpului prin apariția osteoporozei, a problemelor de memorie, a pielii uscate etc. Este ideal că femeile trecute de 40 de ani să ia pe perioada sezonului rece un supliment natural bogat în D3 pentru a reduce boli precum cele enumerate, plus altele din categoria celor autoimune, cardiovasculare și neurodegenerative.