DE CE PÂINEA NOASTRĂ, CEA DE TOATE ZILELE, POATE FI TOXICĂ, ȘI CE E DE FĂCUT?
Românii sunt cei mai mari consumatori de pâine din Europa, consumând aproximativ 100 kg de pâine într-un an, adică aproximativ 330 de franzele de persoană, ceea ce înseamnă aproape o pâine pe zi. Și, din păcate, mai mult de o treime dintre aceste produse de panificație sunt făcute din aluat congelat – un aluat bogat în aditivi, acidifianţi și agenți de înălbire. Unii dintre dumneavoastră cu siguranță ați încercat să recurgeți la o variantă mai sănătoasă, și să faceți pâine de casă, conștienți fiind că ceea ce găsim astăzi la raft nu se aseamănă deloc cu pâinea dospită în gospodăriile bunicilor.
Dar, pâinea din cuptoarele noastre nu e cu mult mai altfel decât cea gata făcută, de cumpărat. Și asta pentru că materia primă, făina, este tratată chimic încă din procesul de fabricație (morărit).
Aspectul alb, felul în care se umflă după doar 15 minute de stat la dospit și plasticitatea ei sunt indicii clare că făina a trecut prin „cosmetizare industrială” chiar și atunci când pe ambalajul ei scrie că e de calitate superioară. Un alt indiciu care ar trebui să dea de gândit în privința ei este valul de intoleranță la gluten pe care tot mai mulți dintre noi începem să îl resimțim. Această intoleranță se manifestă brusc, la vârsta maturității, în plină stare de sănătate, uneori agresiv și afectează realmente un procent mult mai mare decât procentul celor care știu că o au.
Renunțarea la pâine și la produsele care conțin gluten (paste, biscuiți, mălai etc) le aduce celor suferinzi o alinare a simptomelor de balonare, dureri abdominale, sindrom de colon iritabil și oboseală accentuată după masă. De fapt, renunțarea la consumul de pâine și de produse din făina de grâu oprește o suferință constantă a organismului, care se chinuie să anihileze toate aceste adaosuri.
Majoritatea datelor din literatura de specialitate converg în a fi de acord că emulgatorii măresc plasticitatea miezului şi durata de prospeţime a pâinii. Iată câte tipuri de emulgatori sunt utilizați în industria de panificație: polisorbat 20,40,60,65,80, mono și digliceridele acizilor grași, esterii acizilor grași și glicerolul, tristearat de sorbitan, monopalmitatul de sorbitan etc. Înfricoșător, nu-i așa?
Accelerarea maturizării făinii se face cu ajutorul clorului! Clorul molecular în stare gazoasă este folosit la tratarea făinii din 1912, mai întâi în America şi apoi şi în Marea Britanie, Canada, Australia.(14) Acesta este utilizat pentru albirea şi maturizarea făinii destinată în special fabricării biscuiţilor, dar şi a făinii pentru produsele de patiserie cu mult zahăr. Pe scară mai redusă este folosit pentru tratarea făinii la fabricarea pâinii. Tratarea făinii cu clor este însoţită de albirea ei, clorul fiind un agent de albire eficace pentru pigmenţii carotinoidici ai făinii.
Peroxidul de acetonă crește rezistența la întindere a aluatului, albește, îmbunătățește prelucrabilitatea.
Azodicarbonamida, (ADCA, ADA, Azoformamida), este un compus chimic de culoare galbena si este inodor. I se mai spune „substanță chimică tip covoraș de yoga” datorită utilizării sale pe scară largă în materialele plastice spumate. În industria alimentară este folosit ca agent de maturizare pentru faină. În urmă cu mai mulți ani, ADA fost interzit în UE. Din păcate aceasta există în diverse aluaturi congelate care deservesc lanțurile de fast food. FDA a avizat utilizarea azodicarbonamidei, și această avizare este încă în vigoare.
https://www.fda.gov/food/food-additives-petitions/azodicarbonamide-ada-frequently-asked-questions
În SUA este unul dintre cei mai utilizați agenți de maturizare al făinii de grâu. Asupra calității pâinii, adaosul de ADA este legat în special de creștea volumul și îmbunătățirea texturii miezului. Cu cât faina de grâu este de o calitate mai redusă, cu atât este nevoie de ADA în cantitate mai mare pentru a obține o pâine pufoasă, crescută, aspectuoasă. Intoleranța la gluten reprezintă incapacitatea corpului de a procesa glutenul din alimente. Glutenul din alimente ajunge în intestinul subțire (care are până la 6 metri lungime) și apoi în cel gros (cu o lungime de 1,5 metri). Testele au arătat că glutenul cu adaos de ADA se va desface în glutenină și gliadină mai repede, și în cantitate mai mare. Atunci când proteinele din compoziția glutenului (glutenina și gliadina) ajung în mod direct, în cantitate mare, în intestinul subțire al unei persoane, sistemul său imunitar le consideră un pericol. Organismul va sintetiza anticorpi anti-glutenină și anti-gliadină. Apar astfel simptomele intoleranței la gluten, de genul balonarea, crampe abdominale, diaree, constipație, greață sau vomă.
https://globalhealing.com/natural-health/what-is-azodicarbonamide/
- ADA se introduce în făină chiar de la moară;
- ADA este adăugată în cantități mai mari la produsele de panificație congelate;
- ADA în pâine determină apariția ETIL CARBAMATULUI, o substanță cancerigenă care se găsește în cantități proporțional mai mari cu cât se adaugă mai mult ADA.Toxicitatea acestuia crește și mai mult dacă pâinea este prăjită.
https://moraritsipanificatie.eu/2017/01/17/225/#more-225
Iată ce spune legea din România:
Normele privind folosirea agenţilor de maturizare şi de albire prevăd următoarele:
- orice făină, în afară de făina integrală, poate conţine una sau mai multe din substanţele următoare: acid ascorbic, bromat de potasiu, persulfat de amoniu, persulfat de potasiu, fosfat monocalcic, dioxid de clor (cu conţinut volumic de maxim 20 % clor), azodicarbonamidă, peroxid de acetonă;
- orice făină, în afară de cea integrală, poate conţine peroxid de benzoil;
- orice făină, în afară de cea integrală, destinată preparării biscuiţilor şi produselor de patiserie poate conţine clor.
Astfel că, atât timp cât legea permite asemenea toxine în compoziția făinei și a pâinii din comerț, dacă vrem să rămânem sănătoși trebuie sa ne alegem cu grija brutăriile / firmele de la care sa ne aprovizionăm. Sau să ne cumpărăm făină organică și să ne preparăm pâinea în casă.
Lasă un Comentariu