FACEȚI ATACURI DE PANICĂ? VERIFICAȚI-VĂ NIVELUL HORMONILOR…

În timpul atacurilor de panică, persoana suferă brusc de frică, spaimă sau teroare fără cauză aparentă. Pacienții cu astfel de tulburări pot prezenta atacuri de panică frecvente, și o mare varietate de simptome fizice, inclusiv palpitații cardiace, dificultăți de respirație profundă și un sentiment de moarte iminentă. Uneori, astfel de atacuri pot urma unor incidente tensionate, stresante sau declanșate de o memorie neplăcută. Adesea însă par să se declanșeze din senin.

Numai cine a trăit măcar o dată un atac de panica știe despre ce vorbesc eu în acest material. Sunt sinistre, vă rog să mă credeți pe cuvânt. Am trăit de două ori în viața mea astfel de evenimente, ambele dăți în perioada sarcinii.

Am căutat cu fervoare date despre atacurile de panică, am citit cam tot ceea ce am găsit pe net. În cazul meu atacurile de panică au fost clar declanșate de o situație stresantă pe un fond de modificare hormonală importantă- perioada sarcinii- pentru că nu am avut niciodată atac de panică înainte de sarcină, și nici după aceea nu am mai trăit niciodată așa ceva. Sunt o persoană echilibrată, gestionez și controlez bine emoțiile. Dorm bine, și nu am avut niciodată nevoie de vreun tranchilizant, fie el și ușor. Pentru mine funcționează ceas, „cana cu lapte călduț”- este cel mai bun somnifer ever.

Căutând informații pe net despre atacurile de panică, am observat că sunt prea puține informații legate de cauze… Iar cauza hormonală nu este pe deplin explicată. Mai jos am trecut în revista câțiva hormoni ai căror dezechilibru ar putea duce la apariția atacurilor de panică. Și invers, normalizarea nivelurilor sanguine ale acestora ar putea duce la dispariția atacurilor de panică.

PROGESTRONUL ȘI ESTROGENUL Acești doi hormoni sunt de o importanță vitală pentru ciclul menstrual și pot avea efecte diferite asupra dispoziției femeilor. Estrogenul are un nivel mai mare în primele două săptămâni ale ciclului menstrual. Iar dacă vă simțiți BINE și fredonați melodii fericite, acest lucru se datorează estrogenului din dvs. Acest hormon determină niveluri ridicate de serotonină, ceea ce ne face fericite. Dacă estrogenul ne face fericite, progesteronul ne întristează. Nivelul progesteronului crește la scurt timp după ovulație și, în general, provoacă o stare de nervozitate, tristețe și anxietate. Știința indică faptul că progesteronul stimulează amigdala cerebrală. Aceasta este o structură în formă de migdală localizată în interiorul creierului, în zona centrală a lobilor temporali. Există multiple dovezi pentru a crede că amigdala cerebrală reprezintă un sistem care activează cortexul cerebral atunci când sunt identificate amenințări externe. Stimularea cerebrală în zona creierului din proximitatea amigdalei cerebrale produce frică, anxietate, reacţii de apărare, uneori chiar un comportament violent. Revenind la sarcina mea și la cele două atacuri de panică pe care le-am avut, medicul meu mi-a indicat un tratament cu progesteron. Am urmat acest tratament timp de 4 luni, apoi am renunțat. În perioada celor 4 luni am avut ambele stări de panică.

HORMONII DE STRES Pentru unii oameni anxioși, starea lor de spirit poate fi cauzată de abundența hormonilor de stres – mai ales, adrenalină și CORTIZOL. Acești hormoni spun corpului nostru că există ceva înfricoșător la orizont și trebuie să luptăm sau să fugim. Din punct de vedere tehnic, hormonii de stres sunt concepuți pentru a ne ajuta corpul să facă față pericolului: ne măresc conștientizarea și ne îmbunătățesc reflexele. Dar când acești hormoni ai stresului ne inundă creierul mereu, creează anxietate. Cortizolul seric poate fi verificat în laborator. Nivelul acestuia diferă în funcție de ora din zi când este recoltat, în funcție de stimulări, de situații stresante. În general, evaluarea de laborator a nivelului de cortizol seric ne oferă o imagine a capacității organismului de a se reveni la normal după situațiile stresante și arată buna funcționalitatea a axului hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenalian.

TESTOSTERONUL Femeile tind să fie mai anxioase decât bărbații și, deși există mai multe motive, unul dintre ele pare a fi legat de hormoni. Testosteronul scăzut a fost legat de anxietatea crescută, în special de anxietatea socială crescută. În general, testosteronul ajută la reglarea părții din creierul nostru care evaluează emoțiile altora și răspunde la amenințările sociale. Nivelurile scăzute de testosteron vă pot face antisocială. Cu siguranță, asta provoacă anxietate! Femeile produc și ele testosteron, iar bărbații pot avea și ei niveluri scăzute de testosteron sau nivele crescute de estrogeni. Dacă aveți o tulburare de anxietate socială și ați explorat toate celelalte opțiuni, discutați cu medicul dumneavoastră și despre testarea testosteronului.

HORMONII TIROIDIENI Dacă aveți frecvente atacuri de panică sau simțiți că anxietatea este deosebit de mare, discutați cu medicul dumneavoastră despre tiroidă. Dezechilibrul hormonilor tiroidieni joacă un rol semnificativ în apariția anxietății: nivelurile hormonului stimulator al tiroidei (denumit adesea TSH) se corelează direct cu severitatea atacurilor de panică. De obicei, tulburările de anxietate sunt corelate cu hipertiroidismul – o tiroidă hiperactivă. Iar depresia este corelată cu hipotiroidismul sau cu o tiroidă subactivă. Dar și vice versa este posibil.

PROLACTINA Stresul poate crește nivelul Prolactinei. O creștere a nivelului prolactinei în sânge poate fi un efect al unor dereglări hormonale complexe datorate stresului, tiroidiene sau hipofizare (hipofiza fiind glanda care secretă prolactina) și determină inhibarea secreției a doi hormoni necesari ovulației, adică estrogenului și al progesteronului. Prolactina mărită blochează ovulația și determină infertilitate. Valorile normale ale prolactinei la femeile care nu sunt însărcinate și care nu alăptează, sunt situate între 2-29 ng/mL ajungând până la 200 ng/mL la femeile care alăptează.

SEROTONINA Serotonina serică scade în stres. Cu cât nivelul cortizolului este menținut ridiat mai mult timp cu atât serotonina este mai redusă. Serotonina este responsabilă de starea de bine. Știm că 90 % din serotonina serică este produsă la nivel intersinal. Deși specialiștii susțin că nu ar exista legătură între serotonina intestinală și cea cerebrală, sinteza celor două tipuri de serotonină fiind controlată de două gene diferite, totuși legaturie sunt mai mult decât evidente. În patologia intestinală starea de anxietate și depresie este asociată adesea, și viceversa, în depresie nevoia de alimente care să crească rapid nivelul de serotonină cerebrală este pregnantă. Sănătatea intestinală este extrem de importantă dacă vrem să scăpăm de atacurile de panică și de stările depresive. Nivele normale de serotonină serică sunt 100-400 μg/L

OXITOCINA Oxitocină este hormonul pe care creierul îl emite atunci când ne îndrăgostim sau când legăm o prietenie strânsă. Se mai numește și „hormonul iubirii”. Și, deși acest hormon poate ajuta, logic, la reducerea anxietății, el este de fapt o sabie cu două tăișuri. Valorile normale sunt sitate între 1,25 și 5 ng/L ajungând la un maxim de 25 ng/L în timpul suptului la femeile care alăptează. Oxitocină este responsabilă și de amintirile neplăcute din copilărie, de exemplu. Și dacă oxitocina este în cantitate mare, vă amintiți mereu acele lucruri neplăcute. Când treci printr-un eveniment stresant, oxitocină poate intensifica acele amintiri, făcându-te mai speriat sau îngrijorat decât ar fi cazul. În timp, acest lucru vă poate crește stresul social și poate agrava condițiile de sănătate mintală, cum ar fi tulburarea de anxietate socială.

Deși poate fi deranjant să te gândești că de fapt emoțiile tale sunt în strânsă legătură cu hormonii pe care corpul tău îi secretă, totuși nu uitați că multe medicamente sunt concepute pentru a ajusta aceste nivele. Discutați cu medicul dvs despre ceea ce ar putea funcționa cel mai bine pentru dvs. În orice situație însă, ședințele cu un psihoterapeut vă pot ajuta să învățați cum să răspundeți atunci când corpul dvs. trece pe modulul „luptă sau fugă” și vă pot ajuta, de asemenea, să învățați cum să gestionați emoțiile și trăirile contradictorii sau stresante.